Atenție la șerpi!

Sezonul cald aduce cu el și riscul întâlnirii cu șerpi. Cea mai mare diversitate este semnalată în biotopurile forestiere, la lizieră și în ecosistemele naturale de tip deschis, pe lângă bazinele acvatice, dar uneori ei pot fi întâlniți și în localitățile rurale și urbane, în apropierea gospodăriilor sau chiar în interiorul locuințelor. 

În Republica Moldova sunt 8 specii de șerpi: șarpe de casă (Natrix natrix), șarpe de apă (Natrix tessellata), șarpe de alun (Coronella austriaca), șarpe cu abdomen galben (Dolichophis caspius), șarpele lui Esculap (Zamenis longissimus), șarpele cu patru dungi răsăritean (Еlaphe sauromates), viperă comună (Vipera berus) și vipera de stepă (Vipera ursinii). Din aceste 8 specii de șerpi 6 sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-a. Șarpele de casă și șarpele de apă sunt specii comune. 

Șerpii devin activi odată cu sosirea primăverii, începând cu luna aprilie și până la începutul lunii octombrie. Au dimensiuni diferite – de la 50 cm până la 2,5 m. Majoritatea speciilor nu reprezintă pericol, nu au venin și evită contactele directe cu oamenii, doar vipera comună și vipera de stepă sunt veninoase. Vipera comună sau vipera de pădure este foarte rară, se întâlnește preponderent în zone forestiere și nu manifestă agresivitate. Vipera de stepă se întâlnea în unele sectoare de stepă din sudul țării, ultima semnalare fiind în anul 1964. Șarpele lui Esculap, șarpele cu abdomen galben, cunoscut și ca „șarpe rău” și șarpele cu patru dungi răsăritean, cunoscut și sub numele de „balaurul dobrogean” sau „balaurul mare” nu sunt specii veninoase, dar sunt cei mai mari șerpi din Republica Moldova. 

Șerpii le stârnesc oamenilor, în general, dezgust şi frică. Sunt asociați invariabil cu un pericol, iar prima reacție a oamenilor este să îi ucidă. În perioada de înmulțire pot fi observați în plin ritual de împerechere pe drumurile de la țară, complet nepăsători la apropierea omului. Șerpii au început să fie văzuți mai des în orașe (preponderent speciile comune), deoarece construcțiile s-au extins foarte mult în habitatele naturale ale șerpilor și atunci ei nu prea au de ales și supraviețuiesc în contact cu oamenii, adică în zone urbanizate. 

Dacă observați un șarpe în parc sau prin oraș, cel mai bine este să-l ocoliți sau să-l lăsați în pace și el se va retrage. Dacă găsiți un șarpe în subsol, beci, depozit, etc., vă recomandăm să-l scoateți de acolo, cu multă grijă, să-l introduceți într-un recipient (cutie, pungă, borcan etc.), cu o mătură şi un făraș, și să-l eliberați în natură. 

Alina Larion, dr., conferențiar
Vladimir Țurcan, dr., conferențiar
Vladislav Caldari, dr.